0721 108 117 / 0743 622 924    Str. Visarion 18, Sector 1, Bucuresti   search log in     

Impozitarea în 2018 a veniturilor din activități independente, drepturi de autor, chirii, dividende, activități agricole și alte surse

Impozitarea în 2018 a veniturilor din activități independente, drepturi de autor, chirii, dividende, activități agricole și alte surse

Alexandru Grecu, Redactor Șef
în Articole Contabilitate, 14 May 2018
actualizat la 15 May 2018

Impozitarea veniturilor extrasalariale a fost subiectul a nenumărate modificări fiscale în ultimii ani, de la scoaterea și reîntroducerea la plata contribuțiilor pentru astfel de venituri a salariaților la interval anual chiar și mai mic uneori, la schimbarea cotelor de impozitare, la schimbarea termenelor de plată sau a declarațiilor. Sperăm ca lucrurile să se stabilizeze cu noile reglementări din OG 18/2018 și implementarea unei declarații unice pentru persoanele fizice.

Începând cu 23 martie 2018, dată în care a intrat in vigoare OUG 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care a modificat Codul Fiscal abia reglementat numai cu câteva luni în urmă prin OG 25/2017, au intrat in vigoare câteva prevederi importante cu impact asupra veniturilor extrasalariale.

În acest articol sunt definite aceste categorii de venituri și sunt prezentate impozitele ce se aplică asupra lor, în diferite condiții specifice, așa cum sunt prevederile actuale ale legii, sperând ca în viitorul apropiat să nu fie necesară o actualizarea a textului articolului, mulțumită guvernanților.

Pentru a afla mai multe despre declararea veniturilor și taxelor extrasalariale citiți articolul: Declararea venitului și a impozitelor în 2018 pentru activități independente și alte venituri extrasalariale.

 

Definirea categoriilor de venit

Cotele de impozitare și tipurile de taxe

 

Definirea categoriilor de venit

Categoriile de venituri impozabile, supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului Fiscal (Legea 227/2015) din art.61, sunt următoarele:

  • venituri din activități independente, definite conform art.67 ;
  • venituri din drepturi de proprietate intelectuală, definite potrivit art.70 ;
  • venituri din salarii și asimilate salariilor, definite conform art.76 ;
  • venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art.83 ;
  • venituri din investiții, definite conform art.91 ;
  • venituri din pensii, definite conform art.99 ;
  • venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, definite conform art.103;
  • venituri din premii și din jocuri de noroc, definite conform art.108 ;
  • venituri din transferul proprietăților imobiliare, definite conform art.111 ;
  • venituri din alte surse, definite conform art.114 și art.117.

Vom prezenta în acest articol toate tipurile de venituri extrasalariale. Veniturile din salarii au un tratament contabil și fiscal total diferit, deci nu fac obiectul acestui articol.

Există și tipuri de venituri neimpozitate, cum ar fi: indemnizațiile pentru maternitate, creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav; sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri; sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare; burse. Lista completă se gasește la art. 62 din Codul Fiscal.

Veniturile din activități independente

Veniturile din activități independente cuprind veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii și veniturile din profesii liberale, conform art. 67 și se impun cu o cotă de 10%.

Constituie venituri din profesii liberale veniturile obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective. În acest sens sunt cuprinse, cu titlu de exemplu, veniturile obținute de către: medici, avocați, notari publici, executori judecătorești, experți tehnici și contabili, contabili autorizați, auditori financiari, consultanți fiscali, arhitecți, traducători, sportivi, precum și alte persoane fizice cu profesii reglementate în condițiile legii și a îndeplinirii a cel puțin 4 din criteriile prevăzute la art.7 pct.3 din Codul fiscal, conform art.6 alin.8 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

Veniturile obținute din activități independente, din motive comerciale, sunt realizate de către PFA, II, CMI, PFI, care pot emite facturi pentru ușurarea procesului comercial și au obligația ținerii unei forme de contabilități, fie în partidă simplă, fie în partidă dublă.

Veniturile obținute din activități independente desfășurate în România, potrivit legii, se consideră ca fiind obținute din România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate.

Venitul net anual din activități independente se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri; sau pe baza normelor de venit, unde sunt cuprinse toate tipurile de venit, altele decât venituri din profesii liberale. Ministerul Finanțelor Publice elaborează nomenclatorul activităților pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit și variază în funcție de tip și localitatea de reședință. În cazul impozitării în baza normei de venit, impozitul se calculează ca fiind 10% din valoare normei, sau prin cumularea normelor.

Venitul net reprezintă diferența dintre venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol.

În cadrul art.68 din Codul Fiscal sunt definite: venitul brut la alin. 2, cheltuielile deductibile limitat la alin. 5, cheltuielile nedeductibile la alin. 7. În mare parte regulile de deductibilitate sunt reglementate la fel ca și cele de la calculul impozitului pe profit la un SRL.

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală (drepturi de autor)

Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele asemenea, potrivit art.70.

Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, se impun cu o cotă de 10% și se determină de către plătitorii venitului, persoane juridice, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut, conform art.72 alin.2, însă au și dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real.

Veniturile din cedarea folosinței bunurilor (chirii)

Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt veniturile, în bani și/sau în natură, provenind din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, obținute de către proprietar sau alt deținător legal, altele decât veniturile din activități independente (prezentul titlu se adresează persoanelor fizice, adică un PFA sau II specializat închirierea de bunuri, cu obiectul de activitate respectiv, se va supune normelor de la veniturile din activități independente).

Aceste venituri cuprind veniturile din închirieri și subînchirieri de bunuri mobile și imobile, din arendarea bunurilor agricol, din cedarea folosinței locuinței, caselor de vacanță, garajelor, terenurilor și altora asemenea, inclusiv a unor părți din acestea, utilizate în scop de reclamă, afișaj și publicitate, a căror folosință este cedată în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere, uzufruct și altele asemenea.

Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor, califică aceste venituri în categoria venituri din activități independente și le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie, conform art.83 alin. 2.

Veniturile obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare mai mare de 5 camere de închiriat, sunt calificate ca venituri din activități independente pentru care venitul net anual se determină pe bază de normă de venit sau în sistem real, conform art.83 alin. 5. Pentru maxim 5 camere, se datorează un impozit pe venit stabilit prin normă anuală de venit, confrom art.85 alin.1.

Venitul brut din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părți, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora, conform art.84 alin.1.

Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut, conform art.84 alin.3. Impozitul se declară și se plătește de către proprietar prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net.

În cazul veniturilor obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părți și reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite, conform art.84 alin.4.

Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, impozitul fiind final, conform art.84 alin.8, din care se deduc cheltuielile determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.

Veniturile din investiții

Veniturile din investiții cuprind:

  1. venituri din dividende;
  2. venituri din dobânzi, definite la art.22 alin.1 din Normele metodologice;
  3. câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, definite la art.22 alin.2 din Normele metodologice;
  4. câștiguri din transferul aurului financiar;
  5. venituri din lichidarea unei persoane juridice.

Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv, se impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor, conform art.97 alin.7.

Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere sau conturi curente, depozitele  la termen, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile, se impun cu o cotă de 10% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculează și se reține de către plătitorii de venituri, conform art.97 alin.1 și 2.

Datorită specificității și diversității fiecarui tip de venit din transferul titlurilor de valoare, a instrumentelor financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar, determinarea câștigului/pierderii nu o vom prezenta aici, dar pentru studiere, este reglementată la art.94 și 95. Este impozitat cu o cotă de 10%.

Venitul impozabil obținut din lichidarea unei persoane juridice de către acționari/asociați persoane fizice sau din reducerea capitalului social, care nu reprezintă distribuții în bani sau în natură ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturi, se impun cu o cotă de 10%, impozitul fiind final. Obligația calculării, reținerii și plății impozitului revine persoanei juridice, conform art.97 alin.5 .

Veniturile din pensii

Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat și se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar, conform art.101 alin.2.

Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei, conform art.100 alin.1.

Plătitorul de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reține și de a-l plăti la bugetul de stat.

Veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură

Veniturile din activități agricole cuprind veniturile obținute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din:

  1. cultivarea produselor agricole vegetale;
  2. exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea;
  3. creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

Veniturile din silvicultură și piscicultură reprezintă veniturile obținute din recoltarea și valorificarea produselor specifice fondului forestier național, respectiv a produselor lemnoase și nelemnoase, precum și cele obținute din exploatarea amenajărilor piscicole. Acestea se supun impunerii potrivit prevederilor veniturilor din activități independente, venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

Venitul dintr-o activitate agricolă se stabilește pe bază de norme de venit. Impozitul se calculează de către contribuabil prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului anual din activități agricole stabilit pe baza normei anuale de venit, impozitul fiind final.

Veniturile obținute din valorificarea produselor din activități agricole pentru care nu există obligația stabilirii normelor de venit, se supun impunerii potrivit prevederilor veniturilor din activități independente și se determină fie prin sistem real.

Sunt venituri neimpozabile din valorificarea în stare naturală a produselor culese din flora sălbatică; din exploatarea și valorificarea masei lemnoase în volum de maximum 20 mc/an din pădurile proprietate personală; produselor capturate din fauna sălbatică, cu excepția celor realizate din activitatea de pescuit comercial (pescuitul comercial intră sub veniturile din activități independente); exploatarea pășunilor și fânețelor naturale; cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor deținute, conform art.105.

Mai sunt neimpozabile produsele vegetale și producția de animalele sub un plafon stabilit în cadrul art.105 alin.2.

Veniturile din premii și din jocuri de noroc

Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri și din promovarea produselor și serviciilor ca urmare a practicilor comerciale acordate: oamenilor de cultură, știință și artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naționale sau internaționale, concursuri pe meserii sau profesii, sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști prevăzuți în legislația în materie, pentru rezultatele obținute la competiții sportive interne și internaționale. Veniturile din premii mai cuprind și sumele primite ca urmare a participării la Loteria bonurilor fiscale, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 10/2015.

Nu sunt venituri impozabile materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor și cele de la art. 62.

Veniturile sub formă de premii se impun, prin reținerea la sursă, cu o cotă de 10% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.

Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile și serviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc și se impun prin reținere la sursă, conform art.110 alin.2, astfel:

  • până la 66750, inclusiv cu 1%;
  • peste 66750 - 445000, inclusiv cu 667.5 + 16% pentru ceea ce depășește suma de 66750;
  • peste 445000 cu 61187.5 + 25% pentru ceea ce depășește suma de 445000.

Nu sunt impozabile, conform art.110 alin.4, premiile sub valoarea sumei de 600 lei și veniturile obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66750 lei.

Veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal

La transferul dreptului de proprietate, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil. Venitul impozabil se stabilește prin deducerea din valoarea tranzacției a sumei neimpozabile de 450000 lei, conform art.111 alin.1.

Impozitul nu se datorează în următoarele cazuri:

  • la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donație între rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum și între soți;
  • la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
  • în cazul actelor de desființare cu efect retroactiv pentru actele de transfer al dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare;
  • alte cazuri mai speciale pot fi gasite la art.111 alin.2;

Pentru transmisiunea dreptului de proprietate cu titlul de moștenire nu se datorează impozit, dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale, conform art.111 alin.3.

Impozitul se calculează și se încasează de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii.

În cazul în care transferul dreptului de proprietate, se realizează prin hotărâre judecătorească ori prin altă procedură, impozitul se calculează și se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.

Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligația de a declara venitul obținut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului.

Veniturile din alte surse

Venituri din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, care nu se încadrează în categoriile prevăzute la art. 61 lit. a) - h), adică cele discutate în acest articol.

Exemple de venituri din alte surse sunt prevăzute în art.114 ali.2 și art.34 din Normele metodologice.

Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut și este impozit final.

Cotele de impozitare și tipurile de taxe

Sunt 3 tipuri de taxe ca se impun, după caz: impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Impozitul pe venit

Venitul net anual impozabil se determină prin însumarea tuturor veniturilor nete anuale obținute, din care se deduc contribuțiile de asigurări sociale calculate aferente acestui impozit și se impune conform tabelului următor:

Impozitul pe venit

Din impozitul pe venit poți susține un ONG. Toți contribuabilii, indiferent de natura venitului obținut, fie că se află sub plafon sau îl depașesc, pot dispune asupra destinației unei sume din impozit după cum urmează, conform art.123:

  • 2% pentru susținerea entităților nonprofit, a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private;
  • 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.

Contribuția de asigurări sociale

Persoanele fizice care realizează venituri nete, în anul curent, a căror valoare cumulată, mai mare sau egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice (cu venitul estimat din anul curent și realizat pe anul precedent), conform art.148, pentru următoarele categorii de venituri:

  • venituri din activități independente;
  • venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

Excepție fac salariații, pensionarii și persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, care nu datorează contribuția de asigurări sociale, conform art.150. Persoanele fizice scutite de la plată, ce întreprind activități care obligă plătitorul de venit să rețină contribuțiile la sursă, trebuie să facă dovada calității lor printr-o adeverintă de salariat sau copie după un cupon de pensie din perioada în care a obținut venituri, fie perioada contractuală, fie cea în care a încasat banii, în funcție de modul de recunoaștere al venitului pe fiecare categorie în parte. Plătitorul de venit va arhiva aceste documente odată cu contractele dintre părți.

Plafonul pentru 2018 este de 22800lei, 12 salarii de 1900lei.

Valoarea cotei contribuția de asigurări sociale este de 25% și se aplică asupra bazei de calcul la nivelul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mică decât plafonul de 12 salarii minime (art.151).

Persoanele fizice care nu se încadrează în plafon pot opta pentru plata contribuției de asigurări sociale, baza anuală de calcul fiind minim plafonul de 12 salarii minime.

Contribuția de asigurări sociale

Contribuția de asigurări sociale de sănătate

Persoanele fizice care realizează venituri nete, în anul curent, a căror valoare cumulată, mai mare sau egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice (cu venitul estimat din anul curent și realizat pe anul precedent), conform art.170, pentru urătoarele categorii de venituri:

  • venituri din activități independente;
  • venituri din drepturi de proprietate intelectuale;
  • venituri din cedarea folosinței bunurilor;
  • venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
  • venituri din investiții;
  • venituri din alte surse;
  • venituri din asocierea cu o persoană juridică, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125.

Excepție fac salariații pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală și pensionarii pentru veniturile din pensii și drepturi de proprietate intelectuală, conform art.154 alin.1 lit h și h1. Persoanele fizice scutite de la plată, ce întreprind activități care obligă plătitorul de venit să rețină contribuțiile la sursă, trebuie să facă dovada calității lor printr-o adeverintă de salariat sau copie după un cupon de pensie din perioada în care a obținut venituri, fie perioada contractuală, fie cea în care a încasat banii, în funcție de modul de recunoaștere al venitului pe fiecare categorie în parte. Plătitorul de venit va arhiva aceste documente odată cu contractele dintre părți.

Plafonul pentru 2018 este de 22800lei, 12 salarii de 1900lei.

Valoarea cotei contribuția de asigurări sociale este de 10% și se aplică asupra bazei de calcul la nivelul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mică decât plafonul de 12 salarii minime (art.174 alin.1).

Persoanele fizice care nu se încadrează în plafon pot opta pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, baza anuală de calcul fiind minim plafonul de 12 salarii minime, conform art.180.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate

 

 

 


"Don't ever let your business get ahead of the financial side of it. Accounting Accounting Accounting. Know your numbers."
Tilman J. Fertitta