0721 108 117 / 0743 622 924    Str. Sf. Ecaterina 5, Sector 4, Bucuresti              

ROBOR – ce este și cum se calculează, ce factori îl influenţează?

ROBOR – ce este și cum se calculează, ce factori îl influenţează?

Adrian Grebliș, Redactor
în Articole Antreprenoriat, 10 Jan 2019
actualizat la 05 Feb 2019

Ce este ROBOR?

ROBOR este rata dobânzii la care băncile care contribuie la calcularea acestui indice sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci contributoare.

Ratele de referinţă ROBOR se stabilesc pentru opt scadenţe, cea mai scurtă fiind de o zi, iar cea mai lungă de un an. Pentru creditele acordate de bănci clienţilor nebancari (persoane fizice, societăţi comerciale, etc.) importante sunt în special ratele ROBOR pentru scadenţele de 3  şi 6 luni, care servesc drept referinţă  pentru stabilirea ratelor dobânzilor variabile, în formatul ROBOR 3 luni + marjă, respectiv ROBOR 6 luni + marjă.

Cum se calculează ROBOR?

ROBOR se calculează ca media aritmetică (după eliminarea extremelor) a dobânzilor cotate de băncile care participă  la procesul de calcul al ROBOR, în intervalul 10:45‐ 11:00, la care acestea sunt dispuse să plaseze depozite celorlalţi participanţi.

Ratele ROBOR sunt calculate în mod independent de către Thomson Reuters (companie care exista din 1851 si care calculeaza inclusiv dobanzi de referinta LIBOR si EURIBOR, folosite la nivel mondial), entitatea împuternicită de către BNR, în calitate de organizator al calculului ROBOR, în acest scop.

Indicele ROBOR se formeaza in functie de cererea si oferta de lichiditati pe piata monetara, pentru diferite perioade de timp.

Este important de subliniat faptul că, în situaţia în care cotaţia ROBOR ar depăşi cu mai mult de 25% nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de credit (lombard) acordată  băncilor de către banca centrală, BNR are dreptul de a suspenda temporar calculul ROBOR,  şi de a publica dobânzile ROBOR astfel: ROBOR pentru toate scadenţele va fi egal cu nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de credit (lombard). Pentru exemplificare, în condiţiile actuale, în care nivelul Lombard este de 3.50%, daca rata ROBOR ar depăși nivelul de 4.375% (3.50% x 1.25), BNR ar avea dreptul de a suspenda calculul ROBOR si de a publica ROBOR egal cu 3.50%.

Nu a fost înregistrată nicio astfel de situaţie, în care cotaţiile ROBOR să depăşească cu mai mult de 25% nivelul ratei Lombard, de la emiterea acestor prevederi reglementare, în octombrie 2008. 

Vezi aici cotele ROBOR pentru toate scadențele: cote ROBOR.

Care sunt băncile care contribuie la calculul ROBOR ?

ROBOR-ul se calculeaza zilnic ca medie aritmetica a cotatiilor de rata de dobanda pentru lei, utilizate de zece bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR, enumerate în ordine alfabetică, acestea sunt:

  • Banca Comercială Intesa Sanpaolo România S.A.,
  • Banca Comercială Română  S.A,
  • BRD  ‐  Groupe Societe Generale S.A.,
  • Banca Transilvania S.A.,
  • CEC Bank S.A.,
  • Eximbank S.A.,
  • ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti,
  • OTP Bank România S.A.,
  • Raiffeisen Bank S.A.,
  • Unicredit Bank S.A.

Evoluția ROBOR

Graficul evoluției ROBOR începând cu introducerea lui, în august 1995.

grafic ROBOR ultimii 10 ani grafic ROBOR 1995 - 2009

Cotaţiile participanţilor la calculul ROBOR sunt doar informative, sau sunt ferme?

Băncile participante la calculul ROBOR şi‐au asumat obligaţia de a încheia tranzacţii la cotaţiile publicate pentru calculul ROBOR, în intervalul 11:00‐11:15, la solicitarea unei alte bănci participante la calculul ROBOR, pentru anumite sume maxime.

Ca exemplu, dacă  un participant la calculul ROBOR a cotat pentru ROBOR 3 luni nivelul de 2,97%, este obligat ca, la solicitarea oricărui alt participant adresată în intervalul 11 :00‐11:15, să îi împrumute acestuia o sumă de până în 5 milioane RON la rata de 2.97%.  

Există echivalentul ROBOR în alte ţări ?

Da, calcularea şi publicarea de dobânzi de referinţă este o practică extinsă. Se pot menţiona ca exemple EURIBOR pentru EUR, LIBOR pentru mai multe valute, inclusiv USD  şi GBP, WIBOR pentru PLN (zlotul polonez), PRIBOR pentru CZK (coroana cehă), BUBOR pentru HUF (forint maghiar).

Regulile ROBOR au preluat, în forma actuală, bunele practici ale calculului dobânzilor de referinţă cu o istorie îndelungată.

Care sunt beneficiile existenţei ROBOR?

Putem cu siguranţă identifica mai multe aspecte pozitive:

  • Informare pentru clienţi  şi investitori locali  şi internaţionali cu privire la nivelul dobânzilor de referinţă pentru diverse scadenţe ;
  • Transparenţa cu privire la stabilirea costului creditelor cu dobândă  indexată  la ROBOR şi posibilitatea clienţilor de a compara ofertele de credit ale mai multor bănci şi instituţii financiare ;
  • Alinierea la practica europeană de publicare si utilizare a acestui tip de dobânzi de referinţă pentru împrumuturile cu dobândă indexată.

De ce sunt dobanzile la credite legate de ROBOR?

În 2010 statul a legiferat prin OUG 50/2010 condițiile în care se pot acorda credite. Astfel, Statul (în urma unei Directive Europene) a decis că se pot acorda credite fie cu rata de dobândă fixă, fie cu rata dobânzii corelată la un indice de referință. S-a ales ca acest indice de referință sa fie ROBOR, deoarece este o practică folosită la nivel internațional, în plus stabilirea acestuia se face transparent. Prin această ordonanță, statul a decis să protejeze populația de eventuale creșteri ale ratelor dobânzilor la credite care vin în urma unor decizii unilaterale ale bancilor.

Astfel, în baza obligativității din lege, contractele de credit, în lei, cu dobândă variabilă, menționează o dobândă compusă din ROBOR + o marjă fixă a băncii. În acest fel, pentru o bancă, ROBOR este costul materiei prime, iar marja este câștigul din care se acoperă costurile (chirii, consumabile, ATM-uri, software, salarii etc.) și eventual profitul.

Care sunt principalii factori care influenţează ROBOR?

Politica monetară, mai cu seamă prin intermediul:

  • ratei dobânzii de politică monetară, ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (ratele la care băncile plasează  şi împrumută bani în relaţia cu BNR), stabilite de BNR, influenţând prioritar cotaţiile ROBOR pentru maturităţi scurte, date fiind scadenţele uzuale ale operaţiunilor de piaţă  monetară  ale BNR  şi maturitatea facilităţilor permanente oferite de banca centrală;
  • ratele de dobândă stabilite de BNR au influență în principal asupra cotațiilor ROBOR pentru scadențe scurte, întrucât operațiunile de politică  monetară  ale BNR se organizează în general pentru scadențe de o săptămână, iar facilitățile de depozit și de credit se accesează la scadențe de o zi;
  • instrumentelor politicii monetare, incluzând operaţiunile de piaţă  monetară  (operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate băncilor, atragerea de depozite la termen etc), facilităţile permanente oferite de BNR, mecanismul Rezervelor minime obligatorii (RMO);   
  • aşteptărilor pieţei privind conduita politicii monetare, reflectate mai cu seamă de   cotaţiile ROBOR pe scadenţele mai lungi (3 luni, 6 luni, 1 an).

Lichiditatea existentă pe piaţa monetară (o putem defini simplist ca excedentul sau deficitul de fonduri al băncilor), influenţată în bună măsură de aşa‐numiţii factori autonomi ai lichidităţii, incluzând, printre altele:

  • operaţiunile Trezoreriei statului (plăţi/încasări bugetare, operaţiuni asociate administrării datoriei publice etc),   
  • evoluţia numerarului în afara BNR.  

Inflaţia şi aşteptările privind evoluţia acesteia

  • În condiţiile în care se aşteaptă o creştere a dobânzii de politică monetară a BNR ca urmare a unei prognoze de creştere a ratei inflaţiei, nivelul dobânzilor cotate va incorpora aceste estimări, iar ROBOR este posibil să  crească  (întrucât băncile estimează  că, dacă  BNR va creşte dobânda de politică monetară, vor putea plasa banii în viitor la dobânzi mai mari).
  • În situaţia inversă, în care piaţa aşteaptă o scădere a ratei inflaţiei şi în consecinţă o scădere a dobânzii de politică monetară  a BNR, este posibil ca    nivelul ROBOR să  scadă (întrucât băncile se aşteaptă ca în viitor să poată plasa fondurile disponibile la dobânzi mai mici).

Politica fiscală poate avea un impact semnificativ asupra nivelului ratei inflaţiei, creşterii economice, deficitelor externe, iar participanţii la piaţă iau în calcul evoluţiile acesteia cand îşi formează  aşteptările privind evoluţia dobânzilor. De exemplu, o relaxare fiscală  care implică  reduceri de taxe şi impozite care pot alimenta creşterea consumului populaţiei, poate avea ca efect creşterea ratei inflaţiei şi implicit a dobânzilor din piaţă.

 

 


"Don't ever let your business get ahead of the financial side of it. Accounting Accounting Accounting. Know your numbers."
Tilman J. Fertitta