Cenzoratul reprezintă acea funcție într-o companie care are rolul de a asigura, în mod continuu, proprietarii, fie ei acționari sau asociați, de buna gestiune a companiei de către actuala administrare, prin reducerea riscului de erori, fraudă, sau interese personale.
Legea, reglementările şi Codul Etic al CECCAR impun cenzorului (expert contabil) să manifeste nu numai o atitudine de independenţă a raţionamentului profesional (în spirit), dar şi o independenţă comportamentală (în aparenţă) care să îi permită efectuarea misiunii sale cu integritate şi obiectivitate. El trebuie să fie liber de orice legătură reală care ar putea fi interpretată ca o constrângere a integrităţii şi obiectivităţii sale. Trebuie, de asemenea, să se asigure că şi colaboratorii săi respectă regulile de independenţă.
Cenzorat la societățile comerciale
Cenzorii reprezintă organismul de supraveghere a gestiunii patrimoniului societății desemnați și subordonați în exclusivitate Adunării Generale a Acționarilor/Asociaților, verifică modul de gestionare a patrimoniului societății și eventual de a informa Adunarea Generala a Actionarilor asupra operațiunilor patrimoniale, economice îndeplinite de catre administratori. Cenzorii nu sunt în nici un fel subordonați administratorilor și nu verifică doar operațiunile financiar-contabile, ci întreg patrimoniul companiei.
Obligativitatea existenței cenzorilor
Existența cenzoratului este obligatorie prin Legea 31/1990, a societăților comerciale, actualizată la zi, conform următoarelor articole:
Art. 159:
(1) Societatea pe acțiuni va avea 3 cenzori și un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar.
(2) Cenzorii sunt aleși de Adunarea Generală a Acționarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani și pot fi realeși.
(3) Cenzorii trebuie să își exercite personal mandatul.
(4) La societățile pe acțiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, în mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei si Finanțelor.
In cadrul societăților cu răspundere limitată, conform art. 199 alin. 3:
(3) Dacă numărul asociaților trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.
Există și excepții, conform art. 160 alin 12, unde cenzorul poate fi înlocuit, la alegerea Adunarii Generale a Actionarilor, de către auditul financiar:
(12)Societățile pe acțiuni ale căror situații financiare sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau opțiunii, în acest sens, a acționarilor pot să nu aplice prevederile art. 159 alin. (1), hotărârea în acest sens fiind luată de Adunarea Generala a Acționarilor.
Societățile care sunt supuse obligatoriu auditului finaciar, conform OMFP nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, sunt:
Art. 563.
(1) Situațiile financiare anuale ale entităților mijlocii și mari, precum și ale societăților/companiilor naționale, societăților cu capital integral sau majoritar de stat și regiilor autonome sunt auditate de unul sau mai mulți auditori statutari sau firme de audit.
(2) Sunt supuse, de asemenea, auditului entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 3.650.000 EUR;
b) cifra de afaceri netă: 7.300.000 EUR;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Obligația de auditare pentru entitățile prevăzute la prezentul alineat se aplică atunci când acestea depășesc limitele respective în două exerciții financiare consecutive. De asemenea, entitățile respective sunt scutite de la obligația de auditare a situațiilor financiare anuale dacă limitele a două din cele trei criterii menționate nu sunt depășite în două exerciții financiare consecutive.
(3) Situațiile financiare anuale ale entităților mici și microentităților se verifică, după caz, de cenzori, potrivit legii.
În companiile mai mici, care nu se încadrează în condițiile enumerate mai sus, se aplica prevederile art. 199 alin 5:
(5) În lipsa de cenzori sau, dupa caz, de auditor financiar, fiecare dintre asociați, care nu este administrator al societății, va exercita dreptul de control pe care asociații il au în societatile în nume colectiv.
Cine poate fi cenzor
Conform OG 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi cu modificările ulterioare, art 12 alin 3:
(3) Activitatea de cenzor poate fi desfăşurată, potrivit legii, de către experţii contabili, persoanele cu studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei Naţionale şi experienţă în activitatea financiar-contabilă de cel puţin 5 ani, precum şi de către societăţile membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, în care aceştia sunt acţionari/asociaţi şi administratori.
Conform art. 161 din Legea 31/1990, următoarele persoane pot fi numite cenzori:
(1) Cenzorii pot fi acționari, cu excepția cenzorului expert contabil, care poate fi terț ce exercită profesia individual ori în forme asociative.
(2) Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor:
a) rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau soții administratorilor;
b) persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcții decat aceea de cenzor, un salariu sau o remunerație de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se afla în concurența cu aceasta;
c) persoanele carora le este interzisă funcția de membru al consiliului de administratie, respectiv al consiliului de supraveghere și al directoratului, în temeiul art. 731;
d) persoanele care, pe durata exercitării atribuțiilor conferite de această calitate, au atribuții de control în cadrul Ministerului Finanțelor Publice sau al altor instituții publice, cu excepția situațiilor prevăzute expres de lege.
(3) Cenzorii sunt remunerați cu o indemnizație fixă, determinată prin actul constitutiv sau de adunarea generală care i-a numit.
Atribuțiile și obligațiile cenzorilor
Atribuțiile și obligațiile legale ale cenzorilor sunt prezentate și reglementate în Legea 31/1990, a societăților comerciale, actualizate la zi:
Art. 163
(1) Cenzorii sunt obligați să supravegheze gestiunea societății, să verifice dacă situațiile financiare sunt legal întocmite și în concordanță cu registrele, dacă acestea din urma sunt ținute regulat și dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru întocmirea și prezentarea situatiilor financiare.
(2) Despre toate acestea, precum și asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situațiile financiare și repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amănunțit. Modalitatea și procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania.
(3) Adunarea generală poate aproba situațiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoțite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari.
(4) Abrogat.
(5) Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostința membrilor consiliului de administrație neregulile în administrație și încălcările dispozițiilor legale și ale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostința adunării generale.
Art. 164
(1) Cenzorii au dreptul să obţină în fiecare lună de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor.
(2) Abrogat.
(3) Este interzis cenzorilor să comunice acţionarilor în particular sau terţilor datele referitoare la operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor.
Art. 1641
(1) Orice acţionar are dreptul să reclame cenzorilor faptele despre care crede că trebuie cenzurate, iar aceştia le vor avea în vedere la întocmirea raportului către adunarea generală.
(2) În cazul în care reclamaţia este făcută de acţionari reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligaţi să o verifice. Dacă vor aprecia că reclamaţia este întemeiată şi urgentă, sunt obligaţi să convoace imediat adunarea generală şi să prezinte acesteia observaţiile lor. În caz contrar, ei trebuie să pună în discuţie reclamaţia la prima adunare. Adunarea generală trebuie să ia o hotărâre asupra celor reclamate.
(3) În cazul societăţilor în care au fost desemnaţi auditori interni, potrivit legii, orice acţionar are dreptul să reclame acestora faptele despre care cred că trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea în vedere la întocmirea raportului către consiliul de administraţie, respectiv consiliul de supraveghere. În cazul în care reclamaţia este făcută de acţionari reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social ori o cotă mai mică, dacă actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligaţi să verifice faptele reclamate, iar în cazul în care sunt confirmate, fiind consemnate într-un raport ce va fi comunicat consiliului de administraţie, respectiv consiliului de supraveghere, şi pus la dispoziţie adunării generale; în acest caz, consiliul de administraţie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat să convoace adunarea generală.
Art. 165
(1) Pentru îndeplinirea obligației prevăzute la art. 163 alin. (2), cenzorii vor delibera împreună; ei însă vor putea face, în caz de neînțelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate adunării generale.
(2) Pentru celelalte obligații impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.
(3) Cenzorii vor trece într-un registru special deliberarile lor, precum și constatările făcute în exercițiul mandatului lor.
De asemenea, cenzorii au rolul de a verifica reclamațiile făcute de către asociați, iar în situația în care le găsesc întemeiate întocmesc un raport pe care îl prezintă adunării generale a asociaților.
Remunerația cenzorilor constă într-o indemnizație fixă care poate fi stabilită prin actul constitutiv al societatii sau de adunarea generala a asociatilor care i-a numit. Cenzorii nu sunt salariaţi ai societăţii, activitatea lor continuă şi calificată în beneficiul societăţii fiind reglementată de Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale.
Răspunderea cenzorilor
Conform art. 194 alin 1 lit b si c, cenzorii pot fi responsabili de daunele pricinuite societăţii pe parcursul mandatului:
(1) Adunarea generala a asociaţilor are următoarele obligaţii principale:
a) să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net;
b) să desemneze administratorii şi cenzorii, să ii revoce/demită şi să le dea descarcarea de activitate, precum şi să decidă contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;
c) să decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor pentru daunele pricinuite societăţii, desemnând şi persoana însărcinată să o exercite;
Deşi nu sunt organe de conducere, ci doar de supraveghere şi de control, cenzorii răspund numai dacă au avut cunoştință personal de acte ilegale săvârşite de administratori şi nu au luat măsurile adecvate pentru tragerea la răspundere a acestora. În acest context, răspunderea cenzorilor va fi conjunctă cu organele de conducere ale societăţii care au comis ilegalităţi.
Însă nivelul de răspundere pe care îl au cenzorii poate fi stabilit de comun acord cu adunarea generală a acţionarilor, la numirea lor, conform art 166:
(1)Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.
(2) Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare.
(3) Dispoziţiile art. 73 si 15316 se aplică şi cenzorilor.
Articolul 73
(1) Administratorii sunt solidar raspunzători fată de societate pentru:
a)realitatea vărsamintelor efectuate de asociaţi;
b)existenta reala a dividendelor plătite;
c)existenta registrelor cerute de lege şi corecta lor tinere;
d)exacta îndeplinire a hotararilor adunarilor generale;
e)stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le împun.
(2) Acţiunea în răspundere împotriva administratorilor aparţine şi creditorilor societăţii, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată.
Răspunderea cenzorilor este şi mai mare dacă nu sunt respectate următoare articole:
Art. 276
Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă cenzorul care nu convoacă adunarea generală în cazurile în care este obligat prin lege.
Art. 277
(1) Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani persoana care a acceptat sau a păstrat însărcinarea de cenzor, contrar dispoziţiilor art. 161 alin. (2), sau persoana care a acceptat însărcinarea de expert, cu încalcarea dispozitiilor art. 39.
(2) Hotărârile luate de adunările generale în baza unui raport al unui cenzor sau expert, numit cu încălcarea dispoziţiilor art. 161 alin. (2) şi ale art. 39, nu pot fi anulate din cauza încălcării dispoziţiilor cuprinse în acele articole.
(3) Cu pedeapsa prevazută la alin. (1) se pedepseşte şi fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv şi cenzorul care exercită funcţiile sau însărcinarile lor cu incălcarea dispoziţiilor prezentei legi referitoare la incompatibilitate.
Articolul 39
Nu pot fi numiți experți:
a)rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ori soţii acelora care au constituit aporturi în natură sau ai fondatorilor;
b)persoanele care primesc, sub orice formă, pentru funcţiile pe care le îndeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneraţie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi în natură;
c)orice persoană careia, ca urmare a relaţiilor sale de afaceri, de muncă sau de familie, îi lipseste independenţa pentru a realiza o evaluare obiectivă a aporturilor în natură, potrivit normelor speciale care reglementează profesia.
Cenzorat la asociaţii și ONG-uri
Cenzoratul la asociaţii este reglementat de OG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, actualizată la zi, în urmatorul articol:
Art. 27
(1) Controlul financiar intern al asociaţiei este asigurat de un cenzor.
(2) Pentru asociaţiile cu mai mult de 100 de membri înscriși până la data întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de către o comisie de cenzori.
(3) În realizarea competenţei sale cenzorul său, dupa caz, comisia de cenzori:
a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;
b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;
c) poate participa la sedinţele consiliului director fără drept de vot;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevazute în statut sau stabilite de adunarea generala.
(4) Comisia de cenzori este alcatuită dintr-un numar impar de membri, din care majoritatea este formată din asociaţi. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.
(5) Regulile generale de organizare şi functionare ale comisiei de cenzori se aproba de adunarea generala. Comisia de cenzori işi poate elabora un regulament intern de funcţionare.
Cenzoratul la ONG-uri este reglementat de OMFP 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, actualizat la zi. La pct. 220 din Anexa 1, se prevede posibilitatea denumirii unui cenzor, sau comisii de cenzori, la un ONG pentru verificarea activităţii.
(2) - Actul constitutiv poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii de cenzori.
(3) - Regulile generale de organizare şi functionare a comisiei de cenzori se aproba de adunarea generala. Comisia de cenzori işi poate elabora un regulament intern de funcţionare.
Iar la pct. 4 din Anexa 1, se prevede ca situaţiile financiare se verific de catre cenzori sau auditori financiari, după opţiunea conducerii ONG-ului:
4. Situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice fara scop patrimonial sunt supuse, potrivit legii, verificării de către cenzori sau de către auditorii financiari, după caz.